RO 
EN 
Sociologia pare că a devenit (dacă nu era deja) o disciplină cu granițe fluide sau geometrie variabilă. Încorporarea la nivel de agendă de cercetare a realității actuale, o realitate dinamică cu multe turbulențe, generează nevoia unei remodelări cu puternice consecințe la nivelul identității de domeniu. Sociologia actuală se profilează în diverse ipostaze, inclusiv ca sociologie a multiplexității.
Conceptul de multiplexitate este constitutiv studiului rețelelor sociale și marchează caracterul multi-substanțial al relațiilor sociale (e.g., doi actori sociali sunt conectați prin mai mult de o singură relație socială). Multiplexitatea, definită general ca o multi-dimensionalitate coexistentă, are mai multe surse în cazul sociologiei. În primul rând, temele de cercetare sunt la un nivel înalt de diversificare, incluzând probleme specifice, locale, regionale și globale.
În al doilea rând, sociologia devine din ce în ce mai interdisciplinară. Regăsim sociologia în relații de colaborare cu fizica (e.g., schimbările climatice și fenomenele extreme), cu medicina (e.g., înțelegerea factorilor de risc social în prevenția cancerului și a altor boli), cu biologia (e.g., studiul rețelelor sociale de animale), cu geografia (e.g., modelarea fluxurilor de mobilitate umană) și cu multe alte domenii. Această interdisciplinaritate derivă din asumarea problemelor contemporane ca probleme complexe care implică soluții multi- și inter-disciplinare.
În al treilea rând, sociologia încorporează metode din științele computaționale, cum ar fi analiza datelor mari și a informației simulate, pentru a aborda subiecte care anterior ar fi fost imposibil de cercetat. În al patrulea rând, sociologia continuă să păstreze în aria sa de interes problemele arondate justiției sociale și inegalităților în dorința de a contribui la construcția și reconstrucția unor diverse proiecte sociale publice.
Din perspectiva sociologiei ca multiplexitate, problemele și relațiile sociale sunt organizate multi-nivelar și surprinse într-o dinamică complexă. Acest lucru provoacă repertoriul clasic de analiză și impune inovația metodologică continuă. Dezvoltarea tehnologiei și a inteligenței artificiale, a realității virtuale, a simulărilor și modelărilor complexe, dar și comunicarea intensă cu alte științei și domenii de studiu au permis metodelor de cercetare să evolueze în continuare, să integreze tehnici calitative și cantitative avansate care permit noi perspective asupra studiului comportamentului social.
Un argument în acest sens vine din zona studiului structurilor sociale. Într-o formulare extrem de reținută, aplicarea științei rețelelor la structurile umane se poate regăsi în forma analizei rețelelor sociale. Studiul rețelelor sociale face parte deja din clasa curentelor dominante ale sociologiei. Acest fapt oferă un exemplu care sugerează procesele intense de transformare prin care sociologia a trecut în ultimele decenii. Faptul că analiza rețelelor sociale este și parte integrantă a sociologiei avansează implicit scenariul interdisciplinarității sau al cercetării de graniță. Analiza rețelelor sociale reprezintă un melanj bine coagulat de teorie socială, matematică și știință computațională, printre altele. Acest melanj stă la baza unor modele statistice extrem de complexe care testează explicații alternative sau concurente cu privire la comportamentele sociale. Spre exemplu, făcând apel la măsurători repetate în timp, procese sociale precum selecția și influența sunt diferențiate prin eforturi extrem de laborioase de procesare de date sociale.
Societatea Sociologilor din România (SSR) continuă să rămână o platformă importantă a comunității profesionale din România pentru diseminarea bogăției de perspective și abordări teoretice și metodologice; o bogăție integrabilă ideii de sociologie a multiplexității, în care conectarea teoriilor și metodologiilor se realizează într-un orizont al valențelor multiple. În același timp, factorii de risc la adresa sociologiei care pun în pericol statutul și identitatea de domeniu reprezintă o invitație urgentă la dialog adresată comunității.
Marian-Gabriel Hâncean
Președinte Societatea Sociologilor din România