Sections

1. Antropologia socioculturală
Deși Antropologia sociala si culturală ocupa, în prezent, la nivel mondial, un loc important in Educația și Știința teoretică și aplicată, în Romania Antropologia este într-o situație, ambiguă, precara și marginală. Secțiunea de antropologie din Programul Conferinței SSR și a Colocviului International "ACUM", ediția 2015, propune o "radiografiere" a statutului si "bunăstării" antropologiei socioculturale, la nivel instituțional, curricular, științific si ocupațional.

Director
Silviu Coposescu, Universitatea "Transilvania" din Brașov

Checked Open Submissions

Checked Peer Reviewed


2. Alegeri și comportament electoral în postcomunism
Politica electorală în România postcomunistă a cunoscut o dinamică fără precedent în ultimul deceniu, sub impactul câtorva dezvoltări importante: (a) decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidențiale după 2004; (b) renunțarea la votul pe liste și reprezentarea proporțională începând cu 2008; (c) reconsiderarea rolului diasporei în desfășurarea și rezultatele alegerilor prezidențiale după 2009, îndeosebi în contextul emigrației masive; (d) organizarea primelor alegeri pentru Parlamentul European în 2007; (e) criza economică mondială și efectele acesteia asupra populației. Alte potențiale evoluții sunt tot mai prezente pe agenda publică: schimbări în modul de alegere a primarilor și președinților de consilii județene, restructurarea finanțării partidelor politice, reducerea numărului de parlamentari ori revenirea la un sistem de reprezentare proporțională. Această secțiune își propune să ofere un cadru pentru o abordare multidimensională a transformărilor la nivelul comportamentului electoral în România ultimilor ani. Sunt vizate lucrări dedicate unor teme precum: determinanți ai participării electorale, mecanisme de construcție a deciziei de vot, rolul diasporei și al societății civile în procesul electoral, impactul constrângerilor instituționale asupra comportamentului de vot, comunicarea în campanii electorale, integritate electorală etc. Sunt încurajate atât abordările cantitative, cât și cele calitative, analize dedicate exclusiv contextului românesc, dar și abordări comparative pornind de la experiențele postcomuniste în Europa Centrală și de Est.

Directors
Mircea Comșa, Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca
Andrei Gheorghita, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

3. Îmbătrânire, relații intergeneraționale și parcurs de viață
Fără îndoială, una dintre marile provocări sociale și societale ale anilor care vor veni este cea a implicațiilor schimbărilor în structura populației. În România, creșterea ponderii vârstnicilor în populație și restrângerea categoriei tinerilor, alături de fenomenul migrației și evoluțiile economiei postcomuniste,  trebuie să genereze preocupări consistente în legătură cu sustenabilitatea sistemului socio-economic pe care îl “experimentăm”. Relațiile între generații și grupe de vârstă, îmbătrânirea activă, schimbările în parcursul de viață, transmiterea intergenerațională, analiza comparativă de politici dedicate vârstnicilor și tinerilor  sunt unele dintre zonele care merită explorate din această perspectivă. În cadrul secțiunii invităm lucrări ale căror analize se înscriu într-una dintre direcțiile de cercetare de mai jos (dar nu restricționăm tematica doar la acestea):

  • Relații între generații la nivel familial (ex. solidaritate, conflict etc.)
  • Relații între grupe/categorii de vârstă la nivel societal
  • Atitudini (publice) fată de vârstnici și tineri
  • Schimbări în parcursul de viață (cauzate de modernizare, migrație, îmbătrânire, etc.)
  • Structură socială și transmitere intergenerațională (îndeosebi a valorilor)
  • Evoluții în domeniul îmbătrânirii active (în plan socioeconomic)
  • Analiza de politici care vizează sustenabilitatea sistemelor de securitate socială (pensii, sănătate)

Directors
Lucian Marina, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia
Horațiu Rusu, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

4. Munca și gestiunea resursei umane în context organizațional
Secţiunea îşi propune să reunească membri ai comunităţii academice şi practicieni interesaţi de studiul munci și al dinamicii resursei umane din cadrul organizațiilor. Nu este o noutate faptul că cercetarea organizaţiilor a devenit din ce în ce mai sofisticată, în timp ce beneficiarii şi utilizatorii acesteia au o nevoie tot mai mare de soluţii practice și eficiente. Cercetarea-acţiune (participativă, reflexivă, aplicată etc.) deschide un câmp pentru recalibrarea practicilor de cercetare și (re)conectarea cercetătorului cu entitățile investigate. Secțiunea se dorește a fi un cadru prielnic pentru stimularea cercetării-acțiune prin împărtășirea rezultatelor recente de cercetare, a bunelor practici și a provocărilor mediului organizațional. În acest sens, sunt invitate lucrări din câmpul sociologiei organizaționale, managementului resursei umane și comportamentului organizațional, care să reflecte teme actuale de cercetare și preocupări curente din practica profesională. 

Director
Carmen Buzea, Universitatea "Transilvania" din Brașov

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

5. Între oglinzile socialului: supradeterminări ale publicurilor
În comunităţile premoderne, “publicul” unor spectacole cum au fost, de exemplu, reprezentaţiile teatrale în polis-ul grec, cele de commedia dell’arte etc. ori cel al anumitor opere de artă (e.g., un templu ori un ansamblu sculptural, o frescă bisericească) se confunda cu populaţia în ansamblu a respectivei comunităţi. Odată cu apariţia mijloacelor de comunicare în masă şi diversificarea producţiei culturale, cu constituirea societăţii în sensul modern al cuvântului, devine posibilă fragmentarea comunității și totodată constituirea sa în publicuri. O mulţime de privitori, spectatori, auditori, cititori – în genere, receptori – se constituie drept un public al ceva de privit, de auzit, de contemplat/considerat.
Existenţa preconstituită deopotrivă a unei societăţi agregate ca atare (spre deosebire de comunităţile mici şi disparate) şi a mijloacelor de comunicare de masă prin care aceasta ia cunoştinţă de ea însăşi, supradetermină ipostazele în care publicurile se constituie și se fac “vizibile”, oricât ar fi ele de “pasive” şi de (supra)modelate de recursivitatea raportului cu obiectul lor (prin definiţie, un public nu există în sine, el este public-al-ceva). Este vorba de o vizibilitate epistemică, prin care ele devin susceptibile de a fi interogate, conceptualizate şi studiate de către cercetătorul social, dar și de una mult mai mundană, ce vine dinspre fenomenele de supraexpunere (cazul cel mai flagrant e comportamentul “de afişare” al oamenilor “în vitrina” tuturor formelor de interactivitate mediatică), care nu fac decât să intensifice componenta de spectacol social presupus întotdeauna de spaţiul public (în genere), supraexpunere prin care membrii diverselor publicuri se pot percepe ei înșiși în această ipostază – de public.
Prin acest panel propunem inițierea unor discuții despre supradeterminările care afectează condiţia publicurilor, ipostazele pe care acestea din urmă le pot lua (de la publicul conferințelor și manifestărilor științifice până la cel al consumatorilor de manele și “experienţă” de mall, fără a uita însă, desigur, de spațiul larg al cultural-artisticului), precum și multiplele feluri în care aceste supradeterminări venite dinspre structura recursiv-constitutivă de public remodelează socialul. De asemenea, credem că prezintă interes o explorare a manierelor în care diverşi cercetători ai socialului teoretizează și abordează din punct de vedere metodologic o entitate socio-culturală, deloc atipică pentru dinamicele contemporane ale realității sociale, precum este ‘un’ public, adică un fragment de societate mai mult sau mai puțin ancorată spațial, cu grade mai mici sau mai mari de perenitate, cu un contur mai mult sau mai puţin difuz şi care presupune, deci, construirea unui ansamblu conceptual ieşind din canoanele sociologiei clasice, obișnuită cu structuri și categorii sociale stabile și solide.

Directors
Cristian Pop, Academia Română, Filiala Cluj
Adrian Sîrbu, Academia Română, Filiala Cluj
Silviu Totelecan, Academia Română, Filiala Cluj

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

6. Culture diversity, identity and health
Given nowadays context of globalization, where demographic, economic and socio-cultural transformations are happening in a fast rhythm, the imperative of studying intra-inter and cross-cultural diversity became an imperative. There is an increased need to focus on the interrelation between cultural diversity and health issues, once researchers and scholars might provide useful information for successful implementation of diverse strategies and policies on people’s education about how to adopt healthy behaviors.
Within this topic are encompassed researches addressing the relationship between cultural diversity, individual identity (eg. personal, relational, collective, ethnic, etc.) and attitudes towards health in general, or towards healthy behaviors/ or health risk behaviors, from a psycho-socio-cultural approach. 
This section invites papers coming from researchers and practitioners from different areas of interest (sociology, psychology, social work, anthropology, medicine), who directly or indirectly call into question the relation culture-identity-health. Within this section are also welcomed theoretical or empirical proposals, either as classic academic presentations or as posters.

Director
Delia Ștefenel, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu
Luiza Meseșan-Schmitz, Universitatea "Transilvania" din Brașov

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

7. Educația. O criză perpetuă?
Discursul public despre educatie, fie ea generala sau superioara este caracterizat adesea de spectrul unei crize, si aceasta pare a fi la fel de vreo jumatate de secol in toate zonele geografice. Sociologul german Gero Lenhardt sustinea ca aceasta este un epifenomen al modernizarii, criza educatiei fiind echivalentul secularizat al pacatului, bunastarea copiilor nostri fiind de fapt mantuirea seculara, viata noastra de apoi. In sectiunea aceasta am dori sa ne apropiem de tema educatiei in moduri diferite, pe teme diferite, dar pastrand ca si obiectiv problemele modernizarii in educatie.

Director
Robert Reisz, Universitatea de Vest din Timișoara

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

8. Consequences of international migration
While migration might not be a salient feature of our times, its salience on the public agenda is impressive (Czaika & de Haas, 2014). The nowadays migration flows imply a lot of sending countries and societies of destination; the process encompasses the development of a transnational life (Vertovec, 2008); and one may discuss on the impact on development (de Haas, 2010; Portes, 2009), the benefits of migration (Damelang & de Haas, 2012), the healthy immigrant effect (Kennedy et al, 2014), etc. One may find impacts of international migration in the destination countries, for instance with respect to the schooling system (Cebolla-Boado & Medina, 2010), to social trust (Putnam, 2007; Stolle et al, 2008; Voicu, 2014), to the migration of natives (Crowder, 2011), to urban landscapes (Nell & Rath, 2010). Migration flows also leave deep traces in sending countries as well, with various mechanisms such as brain drain and reversed braind drain (Carrington, Detragiache, 1998; Stark, 2004; Wadhwa, 2009), financial remittances (King & Vultemari, 2009; Sandu, 2014), social remittances (Levitt & Lamba-Nieves, 2011), changing political norms (Chauvet & Mercier, 2012), etc. Policy may anticipate changes or may be reactive, but for sure it is shaped at its turn by the mere existence of migration (Șerban, 2015).
A conference hosted in a country with a recent history to become the source of large outgoing flows (Șerban, 2011), may include a section to attract scholars willing to debate the consequences of international migration. We propose a space where we do not discuss the mechanisms supportting migrants in their decision, or to how large one particular flow is. Instead, we encourage contributions on the effects on individual, community, and societal level, in both countries of destination and in sending societies. Multi‑sited research, policy analysis, theoretical debates, comparative research and case studies, quantitative approaches, qualitative methodologies and mixed methods are all welcome. The main effort of the section is to integrate the debate around international migration in a broader framework to combine the study of social change, on one hand, and discussing policies, on the other.

Directors
Monica Șerban, Research Institute for Quality of Life
Bogdan Voicu, Research Institute for Quality of Life

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

9. Rețele ego-centrice, socio-centrice și Big Data
Secțiunea își dorește sa reunească specialiștii romani care fie au interese de cercetare in domeniul analizei rețelelor sociale, fie au abordate diverse teme de cercetare folosind perspectiva rețelelor sociale. Așteptăm prezentări ale unor cercetări centrate fie pe rețele ego-centrice (personale), fie pe rețele socio-centrice (întregi). Secțiunea nu este limitata doar la prezentări de studii centrate pe rețelele sociale mici, ci este deschisa și prezentărilor de studii centrate pe rețelele sociale mari (generate prin Big Data). Adițional, sunt așteptate si prezentări care își propun sa lanseze dezbateri metodologice cu privire la analiza Big Data si relevanta acesteia pentru analiza de rețea socială.

Directors
Marian-Gabriel Hâncean, Universitatea din București
Cătălin Lazăr, Universitatea din București 

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

10. Adolescent multiple social identities across Europe: Recent findings from Albania, Bulgaria, Italy, Romania and the Neth
Multiple social identities are currently one of the greatest issues in many countries in Europe and beyond, which have been affected by multiculturalism, social and political changes as well as increasing cultural diversity. Identity issues related to ethnicity, religion, national culture or gender substantially affect all societies generating powerful socio-economic, cultural and well-being influences for individuals (Dimitrova et al., 2015). Indeed, these multiple identity facets affect well-being of youth and emerging adults in a variety of societies and countries in Europe and around the globe (Smith & Silva, 2013; Schwartz et al., 2014). The contributions presented in this section illustrate the ways that multiple identity facets related to ethnic, national, religious, European and personal domains influence each other and ultimately relate to well-being of adolescents living in a variety of societies across Europe. Together, these contributions have the potential to refine European and local research agenda on identity by addressing well-being of youth and emerging adults and indicate ways of enhancing their optimal adaptation outcomes. This special section features contributions across an array of geographic areas in Europe with target populations of adolescents. In so doing, it provides new empirical data on identity of adolescents living in Albania, Bulgaria, Italy, Romania and the Netherlands. These contributions have unique strengths in presenting recent empirical studies on some barely investigated groups in identity research, which are increasingly needed in the new arena for research in Europe.

Director
Radosveta Dimitrova, Stockholm University

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

11. Timpul in sociologie și în domeniile conexe
“O sociologie reconfigurata trebuie să plaseze timpul chiar in centrul ei” (John Urry, 2015). Dar cum ar arăta tematica conexă timpului a acestei sociologii reconfigurate? Iată ce teme vă propunem:
1. Reprezentările timpului in diverse tipuri de societate (problema istoriei sociale a timpului dar si a geografiei timpului)
2. Tipurile de timp (o tipologizare a timpului cu distincțiile si definițiile aferente) Hall, Bergson, Adams, alții… ( „aici-si-acum”, „clocktime” sau timpul cronologic, distincția timp-durata etc.).
3. Relația prezentului cu trecutul si viitorul.
4. Capitalul Individual de Timp (ITC) antum și postum.
5. Memoria și procesul de stocare a informațiilor despre trecut și percepția, ca modalitate de configurare a prezentului/prezenturilor.
6. Relația dintre timp, spațiu, materie, corp, emoții.

Director
Marian Preda, Universitatea din București

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

12. Reprezentări ale genului și vârstei prin media și obiecte
Clasificările de vârstă și gen s-au schimbat de-a lungul anilor și totuși rămân relevante în multe situații sociale. Organizațiile de tot felul, publice și private, se bazează pe aceste clasificări pentru a funcționa. Mai mult, genul și vârsta sunt parte a identităților pe care le folosim cotidian în interacțiune.
Pornind atât de la relevanța persistentă cât și de la schimbările semnificative petrecute în organizarea genului și vârstei ca forme de clasificare socială, invităm contribuții care examinează re-construirea și re-prezentarea genului și vârstei în diferite media, precum și prin obiectele și structurile materiale din jurul nostru (de la haine și jucării, la arhitectură și tehnologie).
Trimiteți rezumate de maximum 500 de cuvinte indicând întrebarea de cercetare, conceptele, metodele, precum și concluziile la care ați ajuns. Articolele științifice realizate ca urmare a acestui panel pot fi publicate în Compaso – Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology -http://compaso.eu și AnaLize -Journal for Gender and Feminist Studies -http://www.analize-journal.ro
Câteva întrebări care pot orienta discuțiile, fără însă a le limita, sunt:

  • Care este echipamentul simbolic și material prin care ne afișăm genul și vârsta în diferite situații de comunicare (Goffman 1979)?
  • Cum mai „realizăm genul” (West and Zimmerman 1987) și cum ne purtăm „ca niște oameni de vârsta noastră” (Laz 1998), în diferite situații sociale?
  • Cum facem, re-facem și des-facem genul și vârsta, prin conformări și neconformări la așteptările unei anumite situații (Deutsch 2007)?
  • Care sunt rolurile reprezentărilor din diferite media – de la manuale școlare la filme, reclame sau jocuri video (Williams et al. 2009) – în re-construirea genului și vârstei?
  • Care este rolul științelor socio-umane în re-formarea, consolidarea sau destructurarea acestor distincții?
  • Care sunt teoriile cotidiene, de „simț comun” (Gubrium and Wallace 1990), invocate de oameni în legătură cu clasificările de gen și vârstă, și ce rol joacă acestea în diferite situații sociale?
  • Cum contribuie tehnologia informației la re-formularea genului și a vârstei?

Directors
Laura Grunberg, Universitatea din București
Cosima Rughiniș, Universitatea din București

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

13. Ipostaze ale instituţionalizării sociologiei din România în secolul XX
Pe lângă dezbaterile teoretico-istorice apărute în reviste de specialitate despre instituţionalizarea sociologiei în diverse ţări europene din secolul trecut, în acest an au avut loc aniversări importante ale sociologiei româneşti care ne îndeamnă să iniţiem această secţie a aceste conferinţe.
Bunăoară, între demararea, în urmă cu 90 ani, a cercetărilor monografice conduse de Dimitrie Gusti, şi reîntemeierea sociologiei în urma cu 50 ani în condiţiile regimului comunist, regăsim o multitudine de probleme privind statutul și menirea sociologiei care merită să fie (re)analizate. Trebuie avute în vedere, de asemenea, și tendinţele de internaţionalizare a sociologiei, un indiciu al gradului de instituţionalizare a acesteia.
Invităm potenţialii participanţi la această secţie să investigheze contextul diverselor subiecte și teme propuse. Ne interesează înţelegerea sincronică, adică plasarea într-un câmp cultural social concret a temei, eventual completată și cu  o evaluare diacronică-critică retroactivă. Nu sunt încurajate descrieri sintetice conceptuale ale unor curente, şcoli, personalităţi, opere, cercetări, dezbateri, teorii şi, mai ales, nu considerăm că sunt relevante evaluările simpliste cu privire la actualitatea sau inactualitatea acestora.
De asemenea, autorii trebuie să reziste tentaţiei de a propune comunicări omagiale ca un reflex al aniversărilor menționate.
Prin această secţiune nu urmărim nici demitizare, nici reabilitare, ci înţelegerea personalităţilor, mişcărilor, instituţiilor unor vremurilor apuse.
Pentru lămuriri suplimentare vă rugăm contactaţi  coordonatorul acestei secțiuni, prof. univ. dr. Zoltan Rostaş, pe adresa zoltan.z.rostas@gmail.com.

Director
Zoltan Rostas, Universitatea din București

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

14. Social policy of our times: is the quality of life still an envisaged goal?

Launched in ’60-70, the quality of life rapidly became a major goal of social policy programs. The public interest supported a gradually approach of the quality of life within regulations commonly adopted at the European Union level. The failure of the Lisbon Strategy (2000) highlighted the need for scientific inputs to improve the national strategic planning. In line with Europe 2020’targets, the success of the new strategy depends on the capacity of current reform to maintain the quality of life within member states social models (Europe 2020, 2010). In Romania, the dynamic of adopting quality of life within public policy documents was different. Despite the fact that 1998-2000 Governmental Program mentioned the accomplishment of a decent quality of life level as goal of the social policy, the following Programs did not followed this direction. Quality of life continued to be sporadically mentioned and exclusively and not assumed as target of the social policy. This section invites presentations of theoretical and empirical evidence on the development and challenges facing current research of quality of life and relation with social policies. They should refer to the above-mentioned theme and may address the following topics:

  • quality of life dimensions (work, family, education, environment)  and methodology
  • quality of life research methodology in Romania and Europe
  • health and quality of life approach
  • social policy options in transition from planned to market economy;
  • research methodologies on social policies;
  • comparative research of social policies, in particular in post-communist countries;
  • policies of active inclusion and emergent vulnerabilites;
  • alternative employment measures especially in the social economy.

Directors
Anita Preoteasa, Research Institute for Quality of Life, Romanian Academy
Simona Stănescu, Research Institute for Quality of Life, Romanian Academy

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed

 

15. General Session
In această secțiune se pot înscrie lucrări ale căror teme nu sunt compatibile cu secțiunile predefinite.

Checked Open Submissions Checked Peer Reviewed



Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 3.0 License.

© 2015 Societatea Sociologilor din România